Pa skrebe nu meste un alfabetu ofisial i ... Pa skrebe Lingua Kauverdianu, un lingua relativamenti nobu, kriadu un konjuntu di letras (grafemas) pa representa sons (fonemas) i el dadu nomi di Alfabetu Kabuverdianu (a, b, d, dj, e, f, g, h, i, j, k, l, lh, m, n, nh, n¨, o, p, r, s, t, tx, u, v, x, z.A, B, D, DJ, E, F, G, H, I, J, K, L, LH, M, N, NH, N¨, O, P, R, S, T, TX, U, V, X, Z. Un alfabetu formadu pa 23 letra i 4 digrafu (dj/DJ, LH/lh, NH/nh, TX/tx)).
Letra h/H ka ta reprezenta a ninhun fonema na Kauverdianu. Es letras ta sirbi pa djunta ku l/L i n/N pa forma sons ki e ka reprezentadu pa alfabetu.
1. Grafemas e pa skrebe palavras - palavra "unidade mínima com som e significado", ki nu ta uza diariamenti na nos relason sosial li na Kauverdi.Pensa: si nu skrebe un palavra nu ta spera ki algen alfabetizadu sima ma nos ta ser tanbe kapaz di lere-l. Enton, si N skrebe: sanduixi, sanduíche o sandwich? Si bo e alfabetizadu so na purtuges tudu es ten kuazi mesmu son ora ki bo le-es. Bu pode fla ma nu ten un mesmu palavra skrebedu di tres manera diferenti.
Ago, kal di kes palavra ki sta skrebedu kuretamenti?
Resposta: Karkel un pode sta skrebedu kuretamenti. Istu e, sta kuretu o nãu ta dipendi di regras preskritiva di skrita di lingua ki nu sa ta skrebe na el. Ku isu N kre fla ma 'sanduixi' sta skrebedu ku regra di skrita di Kauverdianu; 'sanduíche' sta skrebedu ku regra di skrita di portuges i 'sandwich' sta skribedu ku regra di skrita di ingles...
1.2. Ora ki un kriansa ta skola el ta prende un alfabetu. Un alfabetu pa el skrebe lingua ki el ta papia na se kumunidadi - so na kes nason kolonizadu ki kriansa ta bai skola prende skrebe un lingua ki el ka ta papia.
Kriansa, o ki el bai skola pa prumeru bes, el ta prende faze un ligason di un determinadu son a un letra. Ripara ma kriansa, o ki el sta na idadi di bai skola dja el sabe papia. Dai ki el sta ba skola prende skrebe kes palavra i kes frazi ki el 'sabe fla', i e sabe faze, pelu menus pa inisia. Purtantu, nes prusesu di aprendizagi el ta prende skrebe i el ta prende tanbe variason di sons pa determinadus letra. Pur izenplu, ma palavra 'petu' ta pronunsiadu ['petu] e palavra 'janela' ta pronunsiadu [Зa'nεlα]. Kel letra 'e' ki sta na palavra 'petu' i na palavra 'janela' e un mesmu letra "e" ma ki ten son diferenti. Ora ki es palavra li parse nun testu el sabe ler i ... ka ta le *['pεtu] nen *[ Зα'nela ]... el ta ta prende...
E nes sentidu i ku es utilidadi ki nu debe odja ofisializason di AK, un alfabetu pa nxina minis di Kauverdi skrebe lingua ki es ta papia ku ses mai i ku ses vizinhu i finalmenti ku kuminidadi kauverdianu na mundu interu... prumeru ki tudu kes otus.
Komu senpri ten kenha ki ka gosta di AK ma ta adora papia Lingua kauverdianu si ideia e ser orijinal pode faze sima Xines - skrebe son di Kauverdianu ku Alfabetu Xines.
Sem comentários:
Enviar um comentário